Timpul nostru este de doua feluri. Timpul trupului si al spiritului.
Spiritul nostru s-a
ridicat la forma actuala de constiinta parcurgand, in milioane de ani, numeroase trupuri
si forme de existenta.
Spiritul a imbracat
multe corpuri tinere, ca pe niste haine. Este important sa avem mare grija de haina fizica
a spiritului si sa -ne- recream trupul mereu din elementele spirituale si sufletesti. Cu
cat vor fi ele -sufletul si spiritul- mai batrane, mai mature, cu atat vor fi mai capabile
sa domine corpul fizic si sa-l transforme dupa propria dorinta.
Cu ajutorul fortei sufletesti si spirituale putem fi frumosi, sanatosi, puternici si
iubiti de oameni.
Dar cu aceeasi forta -
cel putin in viata actuala- putem sa ne facem urati, bolnavi, slabi si antipatici.
Daca evolutia se
straduieste catre perfectiune, finisare, atunci totul trebuie sa se ridice pe o treapta
mai inalta de perfectiune.
Aceasta forta magica e gandul.
Nu poate fi vazut cu
ochiul liber, dar este o realitate la fel ca si florile, copacul, sau fructul acelui
copac.
Gandurile ne formeaza mereu pe noi, ne formează muschii, organele interne si externe,
deci tot trupul.
Trebuie sa fim constienti ca noi suntem prezenti printre oameni nu numai cu corpul fizic,
ci prin fluidele emanate, influentam oamenii, animalele si plantele, adica toate fiintele.
Acest lucru ne face sa
fim simpatici sau antipatici, indierent daca tacem sau vorbim.
Trebuie sa stim ca e
mai important -cateodata- ceea ce gandim, simtim, decat ceea ce spunem.
Suntem inconjurati de propriul nostru camp magnetic, care atrage sau respinge.
Orice ni se intampla in
urma simpatiilor sau antipatiilor exprimate in mediul nostru exterior este rezultatul
vibratiilor fluidice emanate de catre noi.
Iubirea sincera emanata
de catre noi, atrage dupa sine reactia pozitiva din partea oamenilor, animalelor si
plantelor. Pentru ca tocmai aceste ganduri si sentimente atrag oamenii, animalele,
plantele care gandesc si simt in acelasi mod. Ne vom putea baza pe toti acestia.
"Soarele sa nu apuna niciodata cu supararea ta" – in aceste cuvinte biblice
se afla ascuns secretul sanatatii. Cel care se culca seara suparat, stresat, plin de
frici, apatic, va petrece sufleteste foarte multe ore, in timpul somnului, intr-o
atmosfera rea si va aduna foarte multe suparari si probleme pentru ziua urmatoare.
Sa privim lumina ca fiind energie si sa simtim responsabilitate pentru propria noastra
energie.
Sa fim constienti de
faptul ca noi influentam atat in pozitiv cat si in negativ pe toti cei la care ne gandim,
pe toti acei fata de care simtim ceva sau spunem ceva la un moment dat.
Ii influentam pe toti
cei pe care-i atingem sau doar trecem pe langa ei, fie si pentru o clipa, fie ca sunt
oameni, animale, plante, obiecte etc. Atitudinea lor de pana atunci se va schimba in urma
intalnirii cu noi.
Suntem capabili sa influentam animalele, plantele, apa, aerul, cladirile, apartamentele si
chiar si oamenii. Nivelul de energie al fiecaruia dintre noi va creste sau va scadea in
functie de cine are mai multa sau mai putina energie, acest fapt oglindindu-se in
surplusul de energii ce ne influenteaza atat pe noi cat si pe ceilalti, atat cantitativ
cat si calitativ.
Scopul spiritual al vietii noastre este sa experimentam toate situatiile in care ajungem
si sa le dominam pe acestea.
Orice ni se pare
complicat, dificil, acela, in mai toate cazurile, reprezinta pentru noi o provocare
karmica si trebuie sa ajungem la finalul ei, pentru a realiza cunoasterea lumii fizice.
Acest lucru trebuie
sa-l incepem si s-o si facem, oriunde am fi si oricare ar fi izvoarele de energie care
sunt la dispozitia noastra.
N-are rost sa ne dorim
situatii mai norocoase, pentru ca daca am avea nevoie de altceva decat ceea ce ni se
infatiseaza, atunci Spiritul nostru ar fi ales acele cai.
Daca ne ocupam cu ceea ce suntem, cu ceea ce vedem in jurul nostru, si ne asumam
responsabilitatea pentru faptele noastre, atunci nu avem nevoie sa experimentam
neajunsurile partii negative. Daca acceptam faptul ca nu soarta/karma ne coordoneaza
viata, ci noi insine atunci, fara a baga de seama, se va deschide in noi o usa si vom
putea incepe sa parcurgem imediat drumul care ne va duce catre evolutia spirituala.
Daca greselile, neajunsurile, etc. n-ar face parte din drumul vietii noastre, atunci
spiritul n-ar avea nici un motiv sa se (re)incarneze, n-ar avea din ce invata.
Orice adevar este in legatura cu toate adevarurile universale si cosmice, asa ca putem
ajunge de la adevarul cel mai simplu la adevarul cel mai complicat. Acest lucru ne poate
convinge de faptul ca Diozofia nu este doar o teorie, ci este exprimarea adevarului. Toate
principiile Diozofiei se dezvolta si se imbogatesc mereu. Se pot asemana cu samanta
plantata, care creste incet, se extinde pentru a deveni copac.
Toate conceptele Diozofiei cresc, se dezvolta, pana cand, in final, nu va mai exista nici
o actiune sau sfera a Cosmosului, a Totului, care sa nu apartina si campului de cuprindere
al Diozofiei. Asa vom avansa, pana cand vom deveni intruparea intregii intelepciuni, si
vom Intelege Adevarul Vietii, si vom cunoaste planul divin care se afla in fata noastra.
Daca discipolul invata, se intereseaza si este perseverent, este mai mult ca sigur ca-si
va atinge scopul; iluminarea interioara. Aceasta este o parte a evangheliei Diozofiei,
dovada unui viitor maret ce se refera la toti.
Mai mult ca sigur ne-am dorit macar o
data in viata ceva, iar apoi ne-am dat seama ca n-a meritat energia consumata pentru
obtinerea lui; a fost o dezamagire pentru noi. Sa fim deci precauti, sa nu ne avantam in
obtinerea unui lucru inainte de a cantari daca intr-adevar e important sau nu pentru noi.
O alta intrebare ce trebuie sa ne-o punem
ar fi: oare faptele noastre sunt eficiente si potrivite situatiilor date? Oare nu-mi pierd
vremea cu ele fara rost?
Daca ne lovim de piedici, sa le cantarim
detasat pana cand ne vom da seama ce vor sa ne spuna. De multe ori se intampla sa realizam
imediat necesitatea obstacolului si sa-l ocolim. Cateodata trebuie sa asteptam un tip pana
ne incarcam cu destula energie necesara pentru depasirea fara efort a obstacolului.
Sa nu dam cu capul de pereti. Sa ne
oprim. Sa ne concentram puterea, energia interioara. Sa planificam, sa proiectam cum vom
ocoli obstacolul, cum vom obtine ceea ce ne dorim si cum vom putea sa-i ajutam si pe
altii.
Nu, nu trebuie sa dai cu capul de pereti
daca vrei sa ajungi in fata, daca vrei sa inaintezi. Mai bine foloseste-ti mentalul in mod
inteligent, analizeaza drumurile si gaseste-l pe cel mai accesibil si abia apoi
actioneaza.
